Funtana Vecchia

Mo t'anna abbandunate, vecchia fonte,
Funtana Vecchia amica de le spuose;
pecchè tu nen allucche e fa streverie
quanne la gente a te te passa accante?

Pecchè nen t'arrecuorde ca cchiù d'une
ze 'ne meniva a te, mo so tant'anne,
pe'pute' di 'na parulella a chella
ch'isse vuleva bene e amava tante?

Ru tiempe passa,
tutte ze scorda,
ma chi te' core
ce soffr'assà...
Chi z'arrecorda
ru prim'amore
Funtana Vecchia,
repenze a te.

De resciacquà le panne, che la scusa,
o de l'addemmullià. La quatrarelia
ze ne meniva a te a matutina
carca de panne e chiena de passione.

Doppe d'avè lavate e resciacquate
cercavan nu cantucce pe'ru monte,
ru cchiù stramane, addò ce steva u sole
p'arrassucà la tela e fa l'amore...

Ru tiempe passa,
tutte ze scorda,
ma chi te' core
ce soffr'assà...
Chi z'arrecorda
ru prim'amore
Funtana Vecchia,
repenze a te.

I' che sò fatte vecchie, doppe tante,
me so vulute fà na rempatriate,
pe' recurdarme de lu tiempe antiche
e pe' putè verè s'ive cagnate.

T'hai truvata sola, abbandunata,
e meza sderrupata e senza titte,
ma nen'hai truvate panne spas a u sole
e viste nen'hai figliole a fà l'amore.

Ru tiempe passa,
tutte ze scorda,
ma chi te' core
ce soffr'assà...
Chi z'arrecorda
ru prim'amore
Funtana Vecchia,
repenze a te.

(Versi: Francesco Paolone - Musica: Lino Tabasso)